Continuare Capitolul 4



-          Continua, ii spune unchiul lui urmarindu-l sa vada ce o sa spuna in continuare.
-          Comportamentul! Rosteste cel ce doreste sa devina ospatar. Fii pregatit. Nemiscat, asa, spune acesta, demonstrand printr-o pozitie de drepti. “Ospatar?” “Da” zice indreptandu-se in stanga ca la auzul unei voci de client, inaintand trei pasi, cu gura accentuand fiecare bataie a psului si cu mana prefacandu-se ca duce un servet. “Inapoi” spune intorcandu-se la loc in fata unchiului. Fii pregatit sa servesti. “Ospatar?” “Da” si reia activitatea imaginara de servire a clientului facand iar pasii spre unde s-ar afla acesta si inapoi, unchiul sau privindu-l zapacit de actiune. “Ospatar?” “Da”.. “Ospatar?” “Da” continua acesta sub privirea obosita a unchiului pana ce la un moment dat se opreste si usor enervat ii spune:
-          De ce ma cheama doar pe mine? Trebuie sa mai fie si alti ospatari, nu-i asa? Unchiul il aproba din cap cu aerul cuvia care trebuie sa se resemneze.


-          Inclinarea! Izbucneste iar Guido luand iar pozitia de drepti. Nimica toata. Ei bine inclinarea.. spune cu ochii fugindu-i spre privirea zambareat a unchiului.. Ma aplec asa, in jos. .. Uite asa, la 45 de grade, ca o.. sticla de sampanie zice acesta inspirandu-se din cele de pe masa din fata unchiului . Si incepe sa se lase din ce in ce mai aplecat urmarind un semn in ochii celui de la masa care sa-i aminteasca care exact era unghiul la care trebuia sa ajunga. .. 45 de grade, chiar 50, 55.. 90 de grade. Un unghi drept.. continua se se indoaie, capul unchiului urmarindu-l uimit pe acesta cum se duce in jos. 180. spune Guido cu capul ajuns aproape de genunchi. Cat de jos ma inclin? 180 de grade? Asa? Indrazneste si intreaba.
Unchiul lui se ridica de pe scaun, vine spre el si punandu-i o mana pe brat ii spune cu o voce calma.
-          Gandeste-te la floarea soarelui. Se inclina dupa soare.
Guido se ridica si il priveste in timp ce unchiul lui ii explica unde anume sa nu greseasca:
-          Dar daca vezi unele care sunt prea aplecate.. inseamna ca sunt moarte. Tu servesti. Dar nu esti un servitor. A servi e o arta suprema, spuse intr-o pozitie demna si cu mandrie in glas unchiul sau. Dumnezeu este primul servitor ii dezvalui aplecandu-se aproape de el. Dumnezeu il serveste pe om, dar nu e servitorul omului. Conchide prinzand cu mainile captele papionului desfacut al lui Guido si aranjandu-i camasa.
-          N-a fost nici un nasture aici ii spune nepotul
Nici nu trebuia sa fie, prostutule. Ii raspunde unchiul, dandu-i o palma usoara de desteptare dupa ceafa.

Leave a Reply